Regele nu se poate combina cu Regina, pentru ca nu fac parte din aceeasi teza si antiteza. Deci o sinteza intre cele doua nu este posibila. Doar in imaginatie putem combina doua forme, dar jocul de sah este lipsit de imaginatie. Este o forma pura a ratiunii. Este forma pe care o ia logica jocului asemeni logicii transcendentale. Daca Regele e clar ca se diferentiaza inca de la inceput de celelalte piese, nu tot atat de clara este problema cand vine vorba de cal, nebun, pioni, tura sau regina.
O forma de gandire se desprinde din universal printr-o dialectica ce tine de o sinteza data a priori. Din remiza se desprinde Regele. Din aceasta sinteza care contine existenta cat si nonexistenta. Prima forma (care nu este o reprezentare a facultatii de a imagina caci nu avem nevoie de corespondenta in realitate) Regele este Rege deoarece nu se poate apropia prea mult de Umbra, nu este identic cu Umbra, in acelasi timp contine Umbra. Prima forma a logicii transcendentale a jocului este Regele deoarece el se poate diferentia de masa amorfa a pieselor. Si Regele prin diferentiere de tot, si prin acele premise care sunt necesare conform logicii kantiene, are nevoie de axiome din necesitate. De piese, intr-un final. De aici apar noi si noi forme care se supun logicii jocului. Dar care sunt diferite in esenta de Rege. Acesta multitudine de forma sub care fiinteaza Adevarul jocului capata realitate in raport cu Regele. Si tocmai de-aia se supun logicii transcedentale si fac parte din acelasi joc. Fiinta care fiinteaza epuizeaza infinitele forme care deriva din aceasta sinteza. Pe acest principiu putem avea o infinitate de piese si forme, jocul se va alinia aceluiasi principiu. Adevarul a trebuit sa apara in forma calului, in forma nebunului si in forma pionului. Si toate piesele sunt Adevarate in aceasta deschidere a jocului.
D. Hume Foloseste termenul de identitatea . Un singur obiect ofera conceptul de unitate nu de identitate. O multitunde de obiecte nu poate crea o idenitate. (TREBUIE SA GASESC CITATUL!!! este in primele 50 pagini din tratatul lui Hume).
Kant foloseste termenul de unitatea reprezentarilor. Am spus de la inceput si vreau inca sa subliniez mergand pe acelasi argument adus de Kant prin ceea ce numeste el unitatea reprezentarilor impotriva cogitoului lui Descartes. Regele nu este constient de sine cu atat mai putin de relatiile dintre piese. Este daca vreti un exemplu, o Stea in jurul careia graviteaza diferite obiecte. Cum pot fi insa aceste lucruri aduse impreuna intr-o logica trancendentala? Cum pot fi aduse toate aceste posibile piese dispersate in spatiul tablei de sah? Aceste reprezentari pot fi aduse intr-un singur gand ca un buchet numai si numai prin sinteza. Sinteza la Kant.... b106pag. din deductie " dar un concept este mereu ceva ce (regards) foloseste o forma si universal numai ca ceva ce foloseste ca regula". Ce fel de activitati care activeaza ca o regula sunt importante aici, care sunt distinctive?
1. regula preceda activitatea, adica activitatea este in acord cu regula. Regula nu este o deductie a activitatii. (Asa cum unui AI i s-a dat o singura regula de baza. Iar acea regula trebuie sa fie a priori). Regula de baza nu vine din joc. Nu invatam sa ne jucam pana descifram jocul. Sigur ca acesta se intampla in procesul de antrenare al unei IA. Dar a preexistat o singura regula de la care jocul poate fi posibil. Regula nu se poate baza pe o judecata a posteriori. Caci nu din experienta pieselor s-a dedus regula. Si nici dintr-o experienta din exterioara. Sa presupunem ca suntem la un turnament de sah. Fac parte din joc toti oamenii care asista de pe margine si privesc nelinistiti? Categoric nu! Sunt cei care stau la masa si joaca parte din joc? Categoric nu! (ei doar muta conform regulei de baza si epizeaza infinitele forme/pozitii care preexista a priori prin regula de baza caci daca nu ar exista nici o pozitie strategica nu ar fi fost posibila). Jucatorii au nici o libertate de a schimba ceva in joc. Cu atat mai putin sentimentele pe care le au cei care joaca sah. Jocul si jucatorii releva acele mutari sau pozitii care preexista. Ca nu sunt scrise in nici o carte de sah, ca noi nu le cunoastem, asta e prea putin relevant (Heideggerian, scoaterea din ascundere si fiintarea pieselor in deschisul Adevarului. O deschidere in sah este o asfel de revelare a Adevarului. O alta pozitie pe tabla este o alta forma in care poate sa fiinteze Regele). Regula nu a venit pe baza judecatilor a posteriori. Nu am aruncat niste piese pe o tabla iar Regina dintr-o data, constienta, a spus, stii, calul asta ma incomodeaza, trebuie eliminat. Tabla asta e prea stramta, spatiul asta ma sufoca si devin claustrofoba, am nevoie de spatiu sa ma desfasor. Hai sa nu ne mai eliminam unul pe altul, ar fi spus pionii. Haideti sa ne formam o regula pentru ca sa nu mai stam in trafic la semafor, sa ne eliminam doar pe diagonala, altfel vom muri cu totii inainte de vreme blocati la jumatatea tablei si bine ar fi sa mai exista si viata dincolo de tabla! Nu! Categoric nu! Un astfel de demers nu poate face posibila o metafizica a jocului de sah. Astfel vorbim despre noi. Admitand o regula ce preceda orice activitate este posibila unitatea reprezentarilor pe tabla, implicit jocul de sah.
2. regula determina ce este si ce nu este o parte din activitate guvernata de regula. Numai si numai o activitate guvernata de regula poate prescrie o activitate. Aceasta activitate poate fi inteleasca intr-o unitate a reprezentarilor ca fiind ceea ce denumim noi "Jocul de sah".
3. fiecare regula poate fi judecata ca adevarata sau falsa conform principiului coerentei la regula de baza. Tot ceea ce nu se supune principiului care face posibila alternanta dintre existenta si nonexistenta Regelui nu poate face parte din joc.
Care este activitatea care performa in acord cu regula? SINTEZA! Categoriile sunt reguli dupa care se construiesc reguli specifice jocului de sah. Cu alte cuvinte, sinteaza care face posibila aparitia Regelui pe tabla este o regula dupa care se construieste regula interioara a jocului de sah.
Sa presupunem ca i se da unei Inteligente Artificiale Alpha Zero urmatoarea sarcina: Trebuie sa faci un joc care sa nu poata fi jucat decat prin platforma/tabla noastra. 2 Sa fie jucat dupa principiul tezei si antitezei. Adica sa aiba doi jucatori. 3 Sa se desfasoare in timp. Adica sa poata fi jucat de oameni. Inteligentei Artificiale i se da o regula de baza, dupa care va trebui sa construiasca un joc care nu are nimic in comun cu acele reguli dupa care trebuie sa mutam. Ba din contra, scopul celor 3 reguli au de aface mai mult cu planul de marketing al companiei.
Fortele interioare ale jocuri care incearca sa anuleze Regele pe principiul Umbrei lui nu este o abatere de la regula, ci o sinteza. Nu trebuie sa cadem in gandirea noastra umana de a armoniza jocul in jurul Regelui doar pentru a face posibil jocul, sau de a elimina Regele doar pentru ca vrem sa unificam contrariile. Nu, jocul tinde sa se elimine si sa existe tot timpul, asa cum Regele este mereu intr-o tensiune tinut de Umbra lui. Aceasta existenta, sa nu uitam, o gandim hegelian. Numai asa piesele tind sa se elimine si sa apara pe tabla forme noi dupa o regula ce precede mutarile.
De aici decurge insa o problema si mai complicata. Cum se diferentiaza pionii intre ei, din moment ce forma pare sa fie identica? In raport cu celalalt am spune. Prin regula interioara a jocului. Pionul nu exista decat din necesitatea pe care o creaza Regele pornind de la regula a priori si trecand prin principiul sintezei. Asadar pionul exista numai ca regula interioara a jocului. El se diferentiaza de ceilalti pioni prin relatiile dintre piese si prin pozitia de pe tabla. Asadar el are o forma definita atat spatiala cat si temporal.
No comments:
Post a Comment