Acest post va aduce in discutie intrebarea daca rolul principal al politiei e sa lupte impotriva criminalitatii. Care e diferenta intre politie si control social? Controlul social implica ordine sociala? De asemena, in acest post va fi adus in discutie rolul legitim al politiei in prevenirea criminalitatii.
Politia este un reprezentant al statului al carui rol este sa aplice legea, sa protejeze proprietatea pivata si sa garanteze linistea publica. Politia este legitimata sa foloseasca puterea de detentie si deasemenea forta in cazurile de dezordine publica sau incalcare a proprietatii. De asemenea, puterea politiei este definita de stat si se excercita numai pe teritoriul acelui stat. Politia e definita ca organizaţie de multe ori independenta de orice forţe militara, sau de alte organizaţii implicate în apărarea statului împotriva agresorilor străini, ca jandarmerieia şi unităţile militare. Statutul, puterea de drept comun data poliţie dar si indatoririle acestiea, limitele stabilite pentru utilizarea lor legitimă sunt bine definite de lege. In U.K. the Poliţie Evience Code 1984 (PACE).
Puterile intr-un stat democratic sunt impartite in legislativa, judecatoreasca si executive, iar politia reprezinta puterea executiva. Puterea politiei si atributiunile acesteia diferea de la tara la tara. Cand statul ofera prea multa putere coercitiva politiei, atunci aceasta putere poate fi folosita de catre politie in mod abuziv. Mai mult, cand puterea legislativa este subordonata puterii executive, atunci nu se mai poate vorbi de democratie, ci de stat autoritar, sau de dicatatura politineasca cum la fel de bine poate fi o dicatura militara. De aceea e foarte important ca puterea sa fie bine definita prin lege si echilibrata. 'In ultima perioada, se observa o crestere a puterii politinesti pe motive "anti-teroriste, vorbind chiar de un grad de militarizare.'(Daddington, 2003).
Asadar, revenind la intrebarea de mai sus daca este rolul politiei acela de a lupta impotriva criminalitatii, atunci rolul de a defini criminalitatea ii revine puterii legislative, ci nu puterii executive. Rolul de prevenire si de combatere a crimnalitatii trebuie sa plece de la puterea legislativa, caci ea face legile si elaboreaza politici publice. Intradevar, se pot initia poriecte de lege in urma cercetarilor facute de criminologi, se pot elabora politici de prevenire a criminalitatii, dar rolul politiei trebuie sa ramana acela de a aplica legea caci numai asa politia ramane indepedenta, obiectiva si nediscriminatorie.
In viziunea scolii clasice, principalul rol al politiei este acela de a pastra in parametrii normali criminalitatea si de a pedepsi excesul. Enrico Ferri (1968:37-38). Dar criminalitata este un proces foarte complex ce nu tine doar de simpla schema clasica: greseala vs pedeapsa. Criminalitatea este un fenomen social, psihologic, politic, iar politia prin simpla incriminare nu poate fi echivalenta cu controlul social. Metaforic vorbind, trebuie sa vezi cauzele bolii si sa o previ, iar mai apoi sa o tratezi. Omul nu comite crime doar din frica de a nu fi pedepsit. Hirschi(1969:16) vede patru elemente care face pe oameni sa se alinieze la reguli: ‘atasamentul, angajament, implicarea, si credintele. Ataşamentul persoanei sensibilitate de opiniile altora; angajamentul rezultat în urma unei investiţii de timp, de energie, şi reputaţia în conformitate; Implicarea rezultat din activitatea.
Politia nu mai poate lupta de una singura impotriva criminalitatii datorita complexitatii sistemului social, diversificarii cailor de comunicare, dar si datorita complexitatii omului. Totusi, rolul politiei in prevenirea si lupta cu criminalitatea nu trebuie subestimat. Politia inca este principala agentie (fie privata sau de stat) care trebuie sa continue lupta impotriva criminalitatii. O data definite atributiunile si parametrii in care sa-si exercite puterea, politia trebuie sa intervina si sa previna orice posibila crima.
Conceptul de poliţie este strâns legat de cea a controlului social. Banton (1964) a constatat ca "punerea în aplicare a legii a fost rolul primar de poliţie de menţinere a păcii." Poliţia a fost presupus a fi o agenţie de stat cu un mandat larg de control al criminalităţii, de menţinere a ordinii publice. Insa puterea politiei depaseste simplul rol de menţinere a paceii observa Banton. In cazul în care a crescut mult atributiunile si puterea poliţiei din 1997 pana in ziua de azi. Puterea de a intercepta comunicaţiile noi, oprire şi de căutare şi arestare fara mandat doar pe baza de "suspiciuni", şi noi contravenţii publice au fost create, o data cu the Terorism Act din 2000, şi Justice Order din 2001.
Daca rolul politiei a crescut, cat si puterea oferita acesteia, atunci a crescut implicit si rolul ei in prevenirea criminalitatii. Observam insa ca de la Police Act 1997, criminalitatea nu a scazut, ba din contra a crescut usor. Home Office (2007). Mai multa putere pentru politie ar trebui sa inseame implicit rezultate mai bune, caci acesta este principalul pretextul a celor care vor ca politia sa aibe mai multa putere de decizie. Insa criminalitatea a ramas la acelasi nivel. Acelasi lucru s-a intamplat in momentul cand au fost introduse camerele publice de supravegheat. Sub pretextul ca se vrea prevenirea criminalitatii, au fost adaugate noi masuri in detrimentul libertatii de miscare a cetateanului, insa fara rezultate notabile (Statistics Home Office 2007). Asa cum observa Tim Newburn and Robert Riner (2007:927) ‘Au fost cu siguranţă o profundă transformare în organizarea formală de guvernare de poliţie în anii din 1994, cu o tendinţă clară de a consolida controlul social ."
In prevenirea criminalitatii, deseori rolul politiei si-a dovedit limitele. De la Strain Theory pana la left realism si teoriile marxiste, criminalitatea este definita ca un produs social. Cand mijloacele propuse de stat in atingerea obiectivelor nu corespund cu mijloacele celor mai multi, atunci exista o stare de conflict intre cei care incalca legea si stat. In aceasta privinta rolul politiei este aservit statului pentru a mentine pacea, dar nu si pentru a reduce criminalitatea. Astfel politia se transforma intr-un organ opresiv care mentine “ordinea veche” a unuiu stat care ori nu doreste schimbarea, ori schimbarile nu corespund cu viziunea clasei conducatoare. Unii spun ca rolul politiei e sa apare ‘pacea’ oligarhica ci nu pacea democratica. Mai mult, exista diferite genuri de criminalitate care sunt trecute cu vederea cum ar fi “white collar of crime”. Aceste acte de coruptie la nivel inalt deseori nu sunt vazute ca acte ‘antisociale’, datorita faptuli ca ‘personal’ nu exista o victima, dar pe asamblu face mai multe victime. Asadar politia isi pierde legitimitatea de a lupta impotriva criminalitatii atunci cand aceasta legitimitate nu este acceptata de majoritatea. Astfel, rolul politiei nu mai este acela de a mentine ordinea, ci se transforma intr-un rol coercitiv.
In Romania comunista politia colabora cu asa-zisa ‘securitate’. Securitatea putea sa abuzeze de puterea ei si putea sa incalce proprietatea si sa perchezitioneze casele (un fel de stop and search echivalent cu cel de azi din Uk), sa aresteze si chiar sa persecute “oponentii regimului" fara un mandat de perchezitie. Pentru ca politia sa lupte impotriva criminalitatii, trebuie mai intai sa fie definit termenul de ‘criminalitate’ dar si puterea de actiune a politiei. De exemplu, secţiunea 1 PEACE Code a extins puterea de a opri şi de a căuta, dar aceasta trebuie să se bazeze pe o "suspiciune rezonabilă". Cu o înregistrare scrisă si un mic proces verbal, se rezolva imediat si aceasta dilema pur subiectiva. (Pur subiectiva deoarece sunt opriti mai multi straini si afroamericani decat caucazieni, vezi Home Office Statistics). În plus, PACE include secţiuni tinzând să mărească gradul de responsabilitate dat poliţie la modul general. Asadar in prevenirea criminalitatii, politia nu trebuie sa-si piarda legitimitatea simbolica in fata oamenilor, dar nici legitimitatea juridica.
De multe ori insa, controlul social e legat de ordine sociala. Politia are un rol important in prevenirea criminalitatii asa cum se poate observa in teoriile cu privire la ‘routine activity’. Intensificarea patrulelor de noapte in anumite zone poate preveni substantial criminalitatea. Dupa cum am vazut mai jos, Scoala de la Chicago a elaborate o mapa a zonelor care prezinta un risc ridicat de criminalitate. Simpla prezenta a politiei poate intimida infractorul. Asadar, politia in prevenirea infractiunii trebuie sa-si exercite mai intai de toate forta simbolica, iar in ultima instanta sa uzeze de puterea coercitiva.
Intoarcerea la ‘vechile reguli’ in care rolul de a combate criminalitata revenea exclusive politiei a fost datorata si teoriei politc-economice a unui realism social dar si esecului de a raspunde concret impotriva cresterii infractionalitatii. Elaborarea de noi teorii sociale nu au adus un progres real. Criminologii si sociologii au preferat sa discute idei, sa conduca noi cercetari, fara insa a se decide asupra masurilor care trebuie luate. O caricatura dintr-un ziar infatiseza doi sociologi care privesc la doua benzi rivale de cartier cum isi sparg capetele cu niste bate din lemn. Cei doi specialisti imbracati in halate albe stau pe margine si privesc, iau notite constiincios in timp ce unul din ei constata: “se intampla exact asa cum am prevazut in studiul meu”. Asadar, Political Realism reevalueaza situatia din persepctiva intrebarii: ‘Ce functioneaza?' In termeni de politici aplicate imediat cu rezultate imediate.
Am vazut asadar ca o putere prea mare data politiei poate afecta caile legitime de a actiona impotriva criminalitatii, avand un impact negative asupra imaginii institutiei si a democratiei. Pe de alta parte am vazut ca o putere prea mica poate sa intarzie deciziile care ar putea fi luate in prevenirea criminalitatii. Aceste decizii necesita un timp de reactie scurt, fara prea multa birocratie. De asemenea nu doar politia are rolul de a lupta cu criminalitatea. Criminalitatea este un fenomen complex din punct de vedere social, politic si psihologic. Principalul rol al politiei e sa mentina oridinea sociala si sa aplice legea. Pentru o buna functionare a institutiilor intr-un stat democratic, puterile in stat trebuie sa fie impartie. Altfel. rolul politiei se va transforma in acela de jandarm, de gardian opresiv. Orice actiune trebuie sa fie legitima. Consider ca politia trebuie sa mentina ordinea sociala, sa lupta impotriva criminalitatii, dar in acelasi timp sa-si cunoasca limitele si sa nu abuzeze de puterea pe care o are.
No comments:
Post a Comment