Un interes special in teoriile cirminologice asupra mediului a o are Scoala de la Chicago. (Heith &Waine, 2009:83) Prin teoria "dezorganizarii sociale' a fost stabilita o legatura directa intre factorii externi, intre mediu si criminalitate. (Chris, 2009:368). Ideea principala a Scolii de la Chicago este aceea ca in orasele industrializate exista cinci zone de tranzitie. Aceste zone sunt organizate concentric incepand din zona lupa din centrul administrativ si economic al orasului extinzandu-se pana la periferia lui (vezi Mapa No.1 si Mapa of Chicago, Show & McKay, 1969:69). Pe masura ce orasul se dezvolta, zonele se largesc.
Show and McKay (1969:54) sugereaza ca in anumite zone de tranzitie criminalitatea este mai mare decat in celelalte. Aceste zone de tranzitie sunt caracterizate de locuinte improvizate, care nu respecta stanardele calitative de siguranta publica si sanatate, sunt supra-agolomerate deoarece chiriile sunt mult mai ieftine. Aceste locuinte sunt preferate de cei care migreaza de la sate la orase, de strainii veniti de peste granite. Datorita acestui lucru chiriasii nu se stabilesc, multi dintre ei plecand in zone mai bune atunci cand au indeplinit conditiile conomice pentru a se muta. Tot din acelasi motiv, chiriasii nu investesc in renovarea si mentinerea proprietatilor la un standard normal al securitatii.
‘Zona de tranzitie' e un loc de schimbari constante, de aceea nu exista solidaritatea unei comunitati, chiriasii stabilind cu greu relatii interpersonale (Chris, 2009:368). Aceasta vecinatate a fost descrisa ca ‘social desintegration’ deoarece in aceste zone oamenii sunt mult mai dispusi sa comita crime. (Chris, 2009:368). Aceste cartiere au fost denumite ca "zone rau famate si periculoase". Bandele si oragnizatiile criminale isi desfasoara actiunile in aceaste zone. Generalizand aceste idei, vom vedea ca exista o legatura intre mediu si criminalitate, intre mediu si siguranta publica, intre mediu si sanatate, intre dezorganizarea sociala si criminalitate.
Show and McKay (1969:54) sugereaza ca in anumite zone de tranzitie criminalitatea este mai mare decat in celelalte. Aceste zone de tranzitie sunt caracterizate de locuinte improvizate, care nu respecta stanardele calitative de siguranta publica si sanatate, sunt supra-agolomerate deoarece chiriile sunt mult mai ieftine. Aceste locuinte sunt preferate de cei care migreaza de la sate la orase, de strainii veniti de peste granite. Datorita acestui lucru chiriasii nu se stabilesc, multi dintre ei plecand in zone mai bune atunci cand au indeplinit conditiile conomice pentru a se muta. Tot din acelasi motiv, chiriasii nu investesc in renovarea si mentinerea proprietatilor la un standard normal al securitatii. ‘Zona de tranzitie' e un loc de schimbari constante, de aceea nu exista solidaritatea unei comunitati, chiriasii stabilind cu greu relatii interpersonale (Chris, 2009:368). Aceasta vecinatate a fost descrisa ca ‘social desintegration’ deoarece in aceste zone oamenii sunt mult mai dispusi sa comita crime. (Chris, 2009:368). Aceste cartiere au fost denumite ca "zone rau famate si periculoase". Bandele si oragnizatiile criminale isi desfasoara actiunile in aceaste zone. Generalizand aceste idei, vom vedea ca exista o legatura intre mediu si criminalitate, intre mediu si siguranta publica, intre mediu si sanatate, intre dezorganizarea sociala si criminalitate.
No comments:
Post a Comment