Efectele recesiunii economice aspura criminalitatii

Scurta introducere

Cercetarea de fata are ca obiectiv punerea in evident a legaturii dintre recesiunea economica si cresterea criminalitatii. Care sunt efectele recesiunii economice asupra fenomenului criminalitate? Care este legatura intre economie si criminalitate? Care clase sociale sunt afectate mai mult de recesiune? Exista o contingenta intre cresterea inegalitatii sociale si criminalitate (relative depreivation)? Asadar, ipoteza de la care porneste aceasta cercetare este aceea ca ar putea exista o legatura stransa intre economie si criminalitate. Aceasta teorie este specifica scolii Sociologice, interactionismul simbolic, 'strain theory', 'activity theory'.

Strategia pe care o vom aplica este preponderent calitativa, de interpretare a datelor si statisticilor, deoarece este o cerceteare care se bazeaza pe interpretare, pornind de la niste ipoteze, deci inductive, ca abia apoi sa vedem daca e posibil sa generalizam o teorie. Pe de alta parte, cercetarea noastra se bazeaza pe date si statistici, deci pe moteode cantitative, riguroase, care pot fi generalizate, masurate, replicate, care se gasesc in raport de cauzalitate. Deci, vom folosi si metoda cantitativa de cercetare atunci cand intelesul este evident, de suprafata si nu necesita interpretare. 

Metodele pe care le vom folosi in cerectarea de tip calitativ sunt de colectare si interpretare a datelor. Asadar vom folosi surse directe preluate din statistici, rapoarte, inregistrari oficiale, reviste de specialitate si ziare, etc. Esantionul va fi unul cat se poate de larg, focalizand cercetarea pe legatura dintre criminalitate si recesiunea economica in Regatul Unit. Fiind insa un fenomen global, daca vom dovedi validitate interna, atunci vom compara rezultatele cu statisticile provenite din UE, pentru validitatea externa. Nu in ultimul rand, vom apela si la literatura de specialitate pentru a vedea daca fenomenul este replicabil, intrucat scoala sociologica a studiat cu mult timp in urma legatura economica cu criminalitatea. 

 O privire generala asupra fenomenului.

Rata somajului si rata persoanelor inactive

Între Q2 2008 şi Q2 2009, rata ocupării forţei de muncă (persoane cu vârstă de muncă), în Marea Britanie a scăzut de la 75 la suta la 73 la sută în timp ce rata şomajului (persoane cu vârsta de peste 16 ani) a crescut de la 5,4 la suta la 7,8 la suta. Proporţia de gospodării cu vârstă de muncă în Marea Britanie în care nimeni nu a fost la lucru a crescut la 16,9 la sută (echivalentul de 3,3 milioane de gospodării), în cele 12 luni catre T2 2009. (Social Trends, 2010:43)

 PIB-ul a scăzut cu 0,6 la sută în trimestrul patru 2010. Acesta urmează patru trimestre consecutive de creştere economică între trimestrul trei 2009 şi trimestrul trei 2010. (Statistics Office, 29 martie 2011).

 Source: http://www.statistics.gov.uk/cci/nugget.asp?id=2294

Source: http://www.statistics.gov.uk/cci/nugget.asp?id=2294

Indicele inflatiei

Inflaţia anuală a IPC - măsura Guvernului ţintă - a fost de 4,4 la sută în luna februarie, până la 4,0 la sută în ianuarie 2011. Din noiembrie 2009 pana in feb 2011 a crescut cu 5.5 procente. (Inflation, 22 March 2011)

Source: http://www.statistics.gov.uk/cci/nugget.asp?id=19

Imbrăcăminte şi încălţăminte: preţurile, în general, a crescut cu 3,6 procente. Produse alimentare şi băuturi non-alcoolice: cel mai mare efect a venit de la pâine şi cereale în cazul în care preţurile au crescut cu 2.9 la sută, un record pentru o perioada ianuarie-februarie. Tansport: preţurile, în general, au crescut cu 0,8 la suta între lunile ianuarie şi februarie 2011. Băuturi alcoolice şi tutun: preţurile, în general, au scăzut cu 1,1 la sută, o scădere record lunar ca urmare a majorării lunare record de 4,6 la suta între decembrie 2010 şi ianuarie 2011. (Statistics Home Ofice, feb. 2011).

Rata criminalitatii pe timpul recesiunii

British Crime Survey (BCS) a arătat că au existat 10.7 milioane de crime comise în gospodării private, în Anglia şi Ţara Galilor, în 2008/09, cu 8,7 milioane mai puţine infracţiuni decât în 1995, anul de varf. (Home Office, 2009)

Conform BCS în Anglia şi Ţara Galilor, în 2008/09, victime ale violenţei domestice au fost cel mai probabil să raporteze ca fiind o victimă in mod repetat, 38 la suta din victimele violenţei în familie confruntandu-se cu această crimă de mai multe ori în cele 12 luni înainte de interviu. (Home Office, 2009).

Interpretarea datelor. O scurta discutie etica asupra concluziilor.

 

Desi rata somajului a atins in anul de varf al crizei 2009 maximum, cu o crestere de 7.8 procente, iar venitul pe cap de locuitor a scazut cu 6.4 procente, rata criminalitati per asamblu nu a crescut in mod semnificativ. (Table 9.3). Singurul lucru care ne atrage atentia (Figure 9.8) este o crestere semnificativa de 14 procente in activitati frauduroase cu cardul de credit. De asemenea, o crestere cu 8 procente in ceea ce priveste plangerile impotriva seriviciilor oferite de politie, dar si o crestere in ceea ce priveste frica de crima.

Box (1987) sustine ca recesiunea economica si rata somajului pot duce la cresterea nivelului criminalitatii. Cand rata somajului creste, oamenii sunt mai putin implicati in activitati care sa ii tina departe de comiterea infractiunilor. (citat in Chris, 2009:367). In plus, scaderea nivelului de trai, inactivitatea si somajul ar putea inrautati relatiile familiale.

Pe de alta parte Box (1987:45) are dreptate cand spune ca rata somajului ‘poate arunca o umbra’ peste institutii. Incredera in politica a scazut cu 19 procente in 2009 conform National Statistic Office din capitolul, ‘International Comparation’. (2010:6). Acest lucru este dat si de inegalitatea dintre bogati si saraci, U.K fiind in top 8 la fel ca si Romania, atat la incredrea in guvernanti cat si la inegalitatea economica. (Figure 12&13). Pe termen lung, acesta inegalitate poate duce la cresterea ratei criminalitatii conform ‘strain theory’, deoarece oamenii isi pierd increderea in ‘mijloacele propuse de institutii in atingerea obiectivelor’ (Merton, 1938), dar si la implicarea in activitati extremiste, in partide de stanga, sau in ideologii si teorii conspirative. Aceasta concluzie o putem sustine si cu faptul ca in anul crizei 2009, a crescut nemultumirea cu 8 procente cu privire la serviciile oferite de politie. (Social Trends, 2010:125,137). Acest aspect este data si de frica de crima exagerata si nejustificata, tinand cont ca rata criminalitatii nu a crescut, dar frica de crima a crescut. Aceasta frica de crima poate fi pusa in legatura directa cu criza economica, frica data de insecuritate financiara, U.K. fiind in topul tarilor U.E. ( Table, 2)
. 

Inegalitatea dintre saraci si bogati s-a pastrat la 34 de procente. Poate ca inegalitatea nu se resimte imediat datorita cresterii ajutorului social cu 5 procente, U.K. fiind una din tarile care acorda cel mai mult din PIB/GDB ajutorului social. Pe de alta parte, dupa cum am vazut mai sus, rata inflatiei a atins apogeul de 5.5% abia in feb 2011, ceea ce inseamna ca inca nu s-a resimtit o scadere drastic a puterii de cumparare, implicit o scadere a nivelului de trai.

Relatia intre recesiunea economica, rata somajului si criminalitate este foarte greu de dovedit daca ne asteptam la cifre senzationale. Din contra, rata criminalitatii creste in perioadele in care economia creste deasemena (Table, 9.2). Oricum, efectul poate aparea abia dupa recesiune si nu este imediat. Poate ca peste 10 ani. La fel sustine si Radzinowicz (1939, 1971) ca schimbarile economice nu influenteaza criminalitatea imediat, dar in viitor. (Citat in Chris, 2009:365-370)

O variabila evidenta, in perioadele de criza economica, violenta domestica s-a dublat, ceea ce poate fi pusa pe social disorganization dar si pe cresterea somajului si a inactivitatii, membrii familiei fiind nevoiti sa petreaca mai mult timp impreuna. Aici ‘social control theory’ (Chris, 2009:369) are dreptate, poate ca exista o legatura imediata intre scaderea activitatii economice si criminalitate.

Am vazut clar depresiunea economica in graficele de mai sus, insa nu am vazut si o crestere semnificativa a criminalitatii.(vezi Tabelul 9:3 din Anexa) Probabil ca schimbarile sociale sunt mult mai lente si vin in intarzierea celor economice. Obiceiurile se formeaza in timp. Observand ca dupa criza economica din 1991 o crestere record a criminalitatii este observata abia in 1995. (Table 9.2). Probabil ca schimbarile la nivel macro-economic au impact pe termen lung asupra criminalitatii, iar rezultatul masurilor politico-sociale si economice se vad abia peste 5-10 ani. Asadar, pe termen lung, acolo unde somajul si inactivitatea economica este mare, de exemplu Londra si Liverpool, (Table, 4.20 & 4.17), atunci si rata criminalitatii este mai mare decat in celelalte zone. (vezi Mapa, 9.3). Acest fapt insa nu poate fi pus in legatura directa cu criza economica, dupa cum am spus mai sus.

Criza economica insa poate duce la miscari sociale, criminalitate impotriva simbolurilor guvernamentale, proteste, si in cel mai rau caz rasturnari de guverne...deoarece oamenii nu mai cred in mijloacele puse la dispozitie de guvernanti, iar institutiile pierzand din puterea simbolica.