Azi ca si ieri, m-am uitat toata ziua la dezbaterile din Camera Comunelor. Imi place cum isi sustin cei din camera argumentele urmand toate tiparele retoricii: Inventio, Dispositio, Elocutio, Memoria, Pronuntatio, cu un interes aparte pe al doilea canon Dispositio. Prin aranjarea discrusului in cele patru parti: Exordiu, Naratiune, Confirmare, Peroratia dar si prin dozarea in masuri corecte a etosului, patosului si logosului. Ca si in Romania, s-a dezbatut aprig reforma din sistemul sanitar. Vor sa privatizeze o parte din sistemul sanitar. Cel putin pentru micile probleme pentru a fi mult mai flexibil si lipsit de birocratie, UK fiind printre putinele tari unde sistemul sanitar este gratuit pentru oricine, indiferent daca contriubie sau nu la buget, indiferent daca e sau nu angajat, in scoala sau pur si simplu imigrant. Vor sa schimbe un lucru bun intr-un lucru profitabil si mai putin costisitor.
Acolo unde diferenta intre saraci si bogati este mare, vezi figura 2:1, Uk fiind foarte aproape de Portugalia iar din alte statistici Romania urmeaza imediat Portugaliei si Bulgariei, poor health and violence are more common in more unequal societies. Wilkinson, R. and Pickett, K. (2009). Health and social problems are closely related to inequality among rich countries, vezi figura 2:2. Nu conteza cat de dezvoltata e o tara. Cu cat creste inegalitatea intre saraci si bogati, cu atat mai mult creste diferenta intre cei care au acces la sistemul santiar si cei care nu au acces. Acest lucru este corelat mai degraba cu raportul mare dintre bogati si saraci, decat cu salariul mediu pe economie. De exemplu, tari ca America, unde inegalitata este foarte mare, sistemul sanitar devine foarte scump chiar si pentru cei cu un salariu foarte bun.Cei bogati vor ridica pretul dar nu si standardul pentru toti cetatenii. Cu siguranta va creste standardul in servicii sanitare, lucru care va face sistemul sanitar aproape inaccesibil pentru cei mai multi. In tari precum Cuba, desi salariul minim pe economie nu se compara cu cel din America, sistemul sanitar este mult mai accesibil pentru majoritata cetatenilor si chiar foarte eficient. Vezi figura 2:3.
In UK, privatizarea NHS-ului poate duce la o si mai mare inegalitate sociala. Majoritatea cetatenilor considera ca sistemul sanitar este unul dintre cele mai bune lucruri pe care le are UK-ul. Pot confirma acest lucru din experienta. Dovezile arata ca reducand inegalitatea dintre bogati si saraci ar fi cel mai bun mod de a imbunatati calitatea veitii si accesul tuturora la sistemul sanitar. Iata de ce nu trebuie niciodata sa facem eroarea si sa comparam nivelul de trai cu salariul minim pe economie. Multi romani au parasit tara atrasi de acest miraj al salariului mare. Insa cheltuielile cu chiria, cu sanatata si cu asigurarile, i-au facut sa constate ca nu traiesc mult mai bine ca in Romania, chiar in tari ca America, Portugalia, Italia sau Spania. Nu cred ca intoarcerea la marxism-leninism e solutia. Dar o protectie sociala trebuie sa existe din partea statului cum exista in tarile din peninsula Scandinava. In orice privatizare ca Energie, Sanatatea, Transport Public, Statul trebuie sa isi asigure puterea de decizie printr-un pachet majoritar de actiuni sau prin legi protectioniste.
In October 2001, the richest 10% of households in the Buenos Aires Metropolitan Area accounted for the same portion of income than the poorest 60% of households in the same area. Their income level was almost 34 times higher than that of the poorest 10% of households, or almost 80% more than those of a decade earlier, and 25% more than in the hyperinflationary period of 1989. This increase in social inequality accelerated the growth of poverty among households, both with respect to the proportion of the population living in poverty and in terms of the intensity of poverty. (‘Neoliberal Meltdown and Social Protest’ Carlos, 2006)
In ultima instanta, diferenta acceasta prea mare dintre saraci si bogati poate duce chiar la schimbarea regimului politic. Discutandu-se in Camera Comunelor despre privatizare sistemului sanitar in Uk, argumentul cel mai puternic in favoarea reformei ar fi eficienta. Se renunta la un sistem sanitar foarte scump, dar care aigura toti locuitorii Uk-ului, la unul pragmatic, eficient prin faptul ca se vor salva bani. Iata dar aici cum logosul nu tine cont de pathos. Omul nu-i doar pragmatic. El nu produce mai mult decat consuma dintr-un instinct pur pragmatic. Ci din contra, omul e risipitor. El face poezii si arta care nu-i profitabila. El e sentimentalist. Iar cand aduci in discutie o reforma sanitara, trebuie sa tii cont mai intai de nevoile omului aflata la baza piramidei lui Maslow, nevoi de securitate emotionala si sociala.
No comments:
Post a Comment