Cum este posibil sa ajungem la consens? Este inteligenta colectiva mai importanta decat genialitatea unui singur individ? Iata niste raspunsuri pe care ni le ofera albina melifera.
In timp ce ghemul de roire este format pe creanga, albinele cercetase sunt trimise pentru a gasi o noua locuinta. Albinele cercetase vor cauta indepedent o noua locatie dupa anumite caracteristici bine definite. Mandatul acesta este clar. Noua locatie trebuie sa reprezinte casa de vis, departe de pradatori cum ar fi ursii, la o inaltime considereabila de sol, intrarea sa fie cat mai mica sa nu se strecoare rozatoare, de prefereat orientata spre soare si un lucru foarte important, volumul sa fie generos. Un volum generos inseamna o sansa mai mare de a trece iarna, loc pentru a depozita mierea si a face schimburile de gaze, dioxid de carbon si oxigen. Dupa cum vedeti, sunt multe variabile de luat in calcul. Sa ajungi la o concluzie tinand cont de cel putin 5 variabile complexe, nu este usor nici macar pentru noi, oamenii.
Intrebarea care se pune firesc, cum reusesc albinele? Cum e posibil ca niste creaturi atat de mici sa ia niste decizii atat de complexe? Mai ales in conditiile in care au un timp limitat la dispozitie. Ati ghicit? Simplu. Nu chiar atat de simplu...Se formeaza un comitet. Fiecare comitet este reprezentat de o albina cercetasa. Fiecare albina cercetasa viziteaza o posibila locatie. Aproximativ 45 de minute petrec albinele cercetase pentru a inspecta noua locatie. Ele trebuie sa tina cont de toate caracteristicile amintite mai sus. Intra si ies in noua locatie de aproximativ 25 de ori. Masoara distanta intre puncte, afland volumul spatiului, distanta fata de sol si distanta fata de noua locatie. Dupa ce au memorat toate aceste informatii complexe, se intoarc la ghemul care asteapta linistit pe creanga.
Cand cercetasele se intorc la ghemul de roire, printr-un dans specific, care este folosit si la orientare (dans descifrat de Karl von Frisch Universitatea Munich, 1946 si premiat pentru asta cu premiul Nobel), vor incerca sa atraga in partidul lor cat mai multe albine. In functie de miscarile corpului vor comunica intr-un mod cat mai sincer calitatea noului site. Cu cat numarul de vibratii este mai mare, cu atat vor adera mai multe albine. Aceasta dezbatere publica poate dura pana la 16 ore, pana la 11 posibile locatii puse in dezbatere, 149 albine cercetase.
Cum ajung totusi la alegere intre locatia A si B, C, E...? Albinele nu doar ca fac publicitate pozitiva locatiei pe care au vizitat-o, dar au un semnal prin care le dau o lovitura de cot celorlalte cercetase pentru a le atentiona sa nu mai recruteze noi voturi, intrucat au descoperit o locatie mult mai buna. Nu se poate lua o decizie decat prin consens. Asadar decizia trebuie sa fie 100% pentru noua locatie. Daca in primele ore procentul era la 16%, mai apoi crescand la 30%, in ultima ora consensul este total. Elimindand pe percurs toate celelalte 11 optiuni.
Cum este posibil sa se ajunga la consens? Noua oamenilor ne este atat de greu sa renuntam la parerile noastre, chiar daca un sunt cele mai bune. Mergem uneori pana la absurd cu argumentele. Ne certam si nu vrem sa lasam nimic de la noi. Ne este greu sa acceptam ca alegerile noastre nu sunt cele mai bune. Si totusi, albinele ajung la un consens in aproximativ 36 de ore. De cele mai multe ori mult mai repede. Iata cum este posibil:
- membrii grupului impartasesc acelasi scop (o locatie ideala);
- membrii grupului poseda o diversitate de cunostinte (fiecare cercetas culege informatii de pe teren);
- membrii grupului impartasesc aceste informatii liber (nimeni nu este rasplatit pentru munca depusa);
- membrii grupului isi exprima judecata (votul) indepedent (nu exista o presiune de grup, nu exista recompensa sau pedeapsa);
- membrii grupului sunt sinceri in privinta informatiei (nu exagereaza informatiile pe care le detin);
- membrii grupului incearca sa obtina un consens ci nu sa isi impuna locatia;
- este o alegere prin qvorum, ci nu prin vot direct (asdar este un vot reprezentativ);
- toate acesta sunt posibile pentru ca albinele nu au orgolii personale.
Cand decizia a fost luata albinele se inalta toate spre noua locatie. Dar va intrebati, la ce bun acest proces democratic? Cu ce ajuta el daca se dovedeste ca au ales o locatie nefavorabila? Partea frumoasa a acestui sistem complex este ca din 10 incercari, 9 incercari reprezinta locatia cea mai buna. Asadar au un succes de 90%, un succes de care depinde supravietuirea speciei. Albinele nu fac o simpla alegere, ci fac alegerea cea mai buna! Concluziile pe care le tragem de aici si care au o aplicabilitate enorma la teoriile noastre politicie sunt:
- Putem face diferenta intre democratie si alte regimuri politice: monarhic, tiranic, absolutist, democratic, oligarhic;
- Inteligenta se transmite colectiv ci nu individual;
- Suma deciziilor unui grup medicoru face mai mult decat decizia unui singur individ, fie el genial;
- Democratia isi dovedeste superioritatea datorita acestei inteligente colective;
- Supravietuirea speciei este data de media inteligentei acelei specii.
In concluzie, albinele au o Monarhie reprezentativa cu un sistem democratic, folosind votul prin consens. Un astfel de regim se poate intrevedea in viitorul apropiat al speciei noastre. O Inteligenta Artificiala profita de suma inteligentelor individuale. Colecteaza toata informatia pe care o producem zilnic in mediul online. Astfel se naste o Supra-Putere Colectiva. O putere a carui centru este nicaieri si pretutindeni. Caci nu o vom putea defini in Regina, nu o vom putea "izola" ca pe un virus si sa spunem asa: suntem condusi de un Rege sau o Regina, sau un Robot Inteligent.
Vom fi condusi de acest Spirit, Instinct, Inteligenta Colectiva, la fel ca un stup de albine. Ne place sa credem ca suntem unici, ca avem liber arbitru si ca putem decide propriul destin. Dar in fond, suntem determinati de propriul nostru grup, de propria noastra cultura, de propria noastra istorie ancestrala, inaintand o data cu tribul nostru. Am evoluat totusi mult dupa aparitia albinei melifere. Suntem aproape de acea etapa in care ne vom abandona acelui spirit hegelian, gandului Colectiv, Spiritului Vremii. Ne vom inhiba glandele sexuale si vom lasa pe altii sa se reproduca, oameni specializati pe acest domeniu, fertili, poate mamele surogat care vor fi numite Regine.
Bibliografie:
Thomas D. Seeley, Honey Bee Democracy, Conference of Cornell University, Youtube 2012;
Karl von Frisch, The Dance Language and Orientation of Bees, Munich, 1946.
O scurta poveste a roitului
Ce fel de regim politic exista la familia de albine melifere? Pentru ca stim ca albinele au o Regina. Sa fie un regim Monarhic? Raspunsul nu pare a fi atat de evident. Caci albinele au un sistem complex de a lua cele mai importante decizii care tin de supravietuirea coloniei. Intr-un mediu destul de complex, o decizie atat de importanta nu poate fi luata de o singura albina, fie ea Regina.
Pentru a intelege mai bine cine detine puterea in colonie, haideti sa povestim putin din viata albinelor. Am ales un moment foarte important, si anume, roirea. Roirea reprezinta un moment dificil la albina melifera. De el depinde supravietuirea speciei. Este momentul in care albina melifera ajunge la punctul maxim de dezvoltare si maturitate, cand numarul albinelor depaseste 80 000 de indivizi, spatiul devine tot mai mic. Este momentul cand albinele trebuie sa ia o decizie complexa, caci au ajuns la varsta maturitatii.
Inainte de aceasta decizie sunt dezbateri aprinse. Se intampla ca Regina sa nu fie prea incantata de acest entuziasm care le-ar putea pune viata in pericol. E posibil sa incerce sa saboteze urmasii pe care ii lasa in celulele din care vor iesi viitoare regine. Albinele vor incerca sa o tina departe de botci ca sa nu le distruga. In cazul in care nu vrea sa paraseasca stupul, vor trage de ea pana o vor convinge sa iasa din stup. Toata siguranta si caldura locuintei va fi data la schimb pentru o locatie unde incertituinea si riscurile sunt la ordinea zilei.
Regina nu are nici un cuvant de spus cand albina melifera intra in acea framantare a roitului. Decizia o data luata este respectata de majoritatea albinelor care vor iesi din cuib si vor forma un ghem, ca o sfera, ca o minge pe cea mai apropiata creanga de copac. Vor ramane in stup doar albiele doici cu botcile din care vor iesi reginele tinere. O data iesite din cutie, albinele vor petrece pana la doua 48 de ore pe o creanga aproape de vechea locatie. Albine cercetase vor fi trimise pentru a cauta noi posibile locatii pentru a intemeia o noua colonie. Albinele cercetase sunt cele mai experiementate albine din grup.
Ei bine, abia de aici incepe procesul prin care vom decide ce fel de regim politic au adoptat albinele. Dupa cum am amintit, Regina, chiar daca e cel mai respectat individ din stup, nu participa la deciziile majore. Nu decide cand colonia sa produca mai multi faguri sau cand sa adune mai mult polen. Nu decide cate lucratoare sa fie mobilizate pentru cules. De multe ori nu decide nici cat sa se intinda cu puietul pe faguri. Regina are un scop precis, acela de a procrea si de a transmite materialul genetic pentru generatii.
Chiar daca are garda de corp cu care se deplaseaza prin tot stupul, hranita regeste de albinele doici, Regina va fi inlaturata din acest proces de decizie. Regina se bucura de cele mai multe drepturi si privilegii. Atunci cand stupul ramane fara mancare, toate albinele se sacrifica pana la ultima picatura de miere ramasa in gusa pentru a hrani regina. Nu de putine ori am gasit stupul mort de foame sau inghetat, iar regina supravietuind alaturi de ultimele zece albine. Cand cade din intamplare jos, albinele o acopera cu propriul corp pentru a face scut in jurul ei si a o proteja. Ea este inima coloniei.
